Barrafranca - Recita dei mesi dell'anno 

| HOME | STORIA |TERRITORIO| LE CHIESE | FEDE FOLKLORE | NOTIZIE UTILI | METEO LOCALE |
| BARRAFRANCA OGGI |VOSTRE  FOTO|
 

Recita dei docici mesi

poemetto scritto da Salvatore Giunta

                                                                                                   7pagina precedente

REGINA
NI mi prisintu e sugnu 'na Rigina
tutta superba vistuta di gala.
Aju un mantu e 'na bella vistina
'durnata di brillanti a larga scala.
Mi fazzu accumpagnari ogni matina
da tutti sti putenti officiala.
Li tignu tutti sutta stu cumannu
chi tutti quanti formanu 'nannu.

RE
Populu riunitu ccu leanza,
haju vinutu a la vostra presenza
ppi fari carrivali nill 'usanza.
Vi vugghiu dari 'a ma rapprisintanza,
vi vugghiu dari 'a ma ricanuscenza,
ccu tutti sti genti comu stannu.
E tutti misi 'n fila comu sunu
i dudici misi formanu 'n annu.
Unu ppi unu si dannu l'atturnu
prima Jnnaru, lu bon capud'annu.

GENNAIO
Jnnaru sugnu un misi friddulinu,
lu friddu e la nivi sciacca li manu:
ogni massaru si nni va vicinu
pirchì un jè timpu di jri luntanu.
Scarsu di robi, di pani e di vinu,
li sordi su sarbati ppi ccu l'hanu,
friddu e nivi cadi a pruvulinu,
tutti li genti quatalati stanu.
E tu Frivaru chi si malandrinu
su vidi chista genti comu fanu.

FEBBRAIO
Frivaru sugnu i' sempri contenti
pirchì li ma pinsera 'un sunu tanti,
ammù mangiatu ccu divirtiminti
e pasquinatu ccu mudi fistanti.
Vi fazzu sunari tanti strumenti,
vi tignu allegri e triunfanti:
macari fazzu ridiri la genti,
'nsina a chiddi ccu li panzi vacanti.
E ora Marzu stacci ubbidienti,
l'ha seguìri tu li ma cumanni.  

MARZO
E trasi Marzu comu mi viditi,
ccu lu friddu e li beddi jurnati.
Ora tutti chiddi di li liti
misi a lu suli vi ricriati.
Ora erba unna nni viditi
anchi virduri 'ntra li marcatati,
e ccu la fami, pruvannu la siti,
macari muzzareddi cucinati.
E ora Aprili proteggi li ziti
a 'minzu rosi e sciuri spampanati.

APRILE
Aprili è primavera a 'minzu sciuri,
ogni picciotta vi veni a' 'durari.
Aprili sempri riccu 'nti l'amuri
ogni picciotta svelta fa cantari;
ogni cavaddu mostra 'u sò valuri
pirchì d'erba si pò saziari.
Ogni massaru, si 'un fa' l'erruri,
ccumenza li sò sarmi a distinari.
E ora Maju fammi stu fauri:
li siminati, beni, fa' 'ngranari.  

MAGGIO
E trasi Maju e canteremu tutti:
picciddi, ranni, maritati e schetti.
E ora ccuminsaru i primi frutti:
su' li 'nzalati ccu li cipuddetti.
Massari ci nn 'è lunghi e curti,
chi fanu provi di muli e carretti,
siminati cci nn 'è belli e brutti,
anche cci nn’è 'ngranati perfetti.
E trasi Giugnu e va' mitili tutti,
ora va' fa' lu ristu di li detti.

GIUGNO
Trasi Giugnu e versu li quattr'uri
ccu la faci sò nni fa trimari.
'Nti Giugnu lu viddanu è gran signuri,
'nti Giugnu lu viddanu è di valuri.
Ccu pani, vinu, tumazzu e dinari
e ccu lu forti metiri lavuri,
nessunu si vo' fari cuntrastari,
nessunu di sunnu si pò saziari.
E tu Giugnittu chi mi sta' a spittari
viditillu tu chiddu c'ha fari.

LUGLIO
E c'ha ja fari santissimu santu
senza né pagghia, né uriu e frummin tu;
e havi 'n annu sanu chi mi vantu,
li ma siminati facivanu spavin tu,
li ma stagghiati facivanu l'antu.
Comu si distrudiru 'ntra un mumentu.
Di li detti privati 'un mi scantu:
di chiddi di lu bancu mi spavintu.
Ora c'è Austu chi jè misu a lu cantu,
a uannu si tratta di pignuramintu.

AGOSTO
Eccu Austu: c'è pocu di schirzari,
'un si paa ccu chiarchiri e paroli,
si paa ccu chiarchiri e ccu dinari,
ccu stabili e ccu oggetti di valuri.
Havi 'n annu sanu chi staju a spittari:
cchi nni vuliti cchiù di lu ma cori.
'Un sintu chiarchiri e difinsuri,
li cambiali vugghiu prutistari,
e ccu Sittimbri la mmà 'ccomodari
tra mustu, ficudinii e pumadamuri.

SETTEMBRE
Guarda cchi dici st'omu curtisi
ccu sti paroli troppu rispittusi.
I sugnu Sittimbri e accomudu li spisi
e ccu fari feri e atri cosi
sugnu l'eroe di tutti li misi
e di la paci frati amurusi
E tra li pianti vi tignu appisi
tutti li frutti maturi e gustusi.
Ora Ottuvri pigghia stà difisa
termina la vinnigna e va' riposa.

OTTOBRE
E trasi Ottuvri e veni l'autunnu,
tutti li fogghi vanu cadinnu
e la vinnigna finirà di tunnu.
Frutti 'nti li pianti un ci nni stannu
e chiddi picca cosi chi ci sunnu
su chiddi frutti chi vi fanu dannu.
A lu massaru lu travagghiu abbunna
'ccumenza a lavurari ppi 'n atr'annu.
E tu Novimbri arricchirai lu munnu:
pripara li siminti ppi chist'annu.  

NOVEMBRE
Trasi Novimbri e si pò siminari,
li terri vi restanu un piaciri,
beatu cu cchiù lesta la pò fari
e 'ntra Novimbri putiri finiri.
Ogni massaru, lu sciascu a duviri,
alla 'mmirnata nova si pripara
e Di' lu sapi unna và a finiri.
E tu Dicimbri chi mi sta' a spittari
viditillu tu chiddu c'ha fari.

DICEMBRE
Dicimbri sugnu 'i senza paura
ppi dari 'insignamintu a li massara.
Sugnu la ruvina di li picurara.
Chiddi curpiti di rifriddatura
stativi 'n casa e sbattiti tulara.
Di l'annu vicchiu sugnu la chiusura
e di l'annu nuvu la futura.
I dudici misi s'hanu 'llistutu
e tutti quanti l'ammu sintutu.

RE
Innaru chi jè tuttu 'ncinniratu,
mai si 'ncigna un vistitu pulitu.

Frivaru comu già s'ha 'mbriacatu
fa lu pasquinu nni lu sacratu.

Marzu chi jè friscu cunfissatu
mistiriusu e macari pulitu.

Aprili chi jè tuttu spampinatu
a 'minzu di rosi e sciuri stà 'durnatu.

Maju jè tuttu sdillungatu,
lu busciariddu jè tuttu sciurutu.

Giugnu chi jè tuttu strapazzatu
ccu lu metiri sò s'ha distrudutu.

Giugnittu chi jè tuttu preoccupatu
ppi la mancanza d'unn 'aviri datu.

Austu chi jè tuttu ragatatu
ppi la mancanza d'unn 'aviri ricivutu.

Sittimbri jè ancora furtunatu
si di frutti nni teni 'bunnati.

Ottuvri chi jè ancora 'mmalariatu
pirchì lu sò vinu unn 'ha 'nchiarutu.

Novimbri va e veni ccu l'aratu
e va circannu di darisi ajutu.

Dicimbri finu a dudici ha cuntantu
si pò chiamari vicchiu risirbutu.

Scusati amici mia s'haju 'mmancatu
vi dicu boni festi e vi salutu

Webmaster: Massimiliano Amoroso